Trece vremea

Ne știm de prin perioada când se alerga Ștefan cu turcii. De prin liceu. De când era coleg cu văr-miu. Atunci aveam amândoi mai mult păr în cap și ne gândeam doar la alcool și gagici. Acum avem mai puțin păr. Ne-am întâlnit la grădiniță. El era cu fii-sa, eu cu fii-miu. Avem cam aceleași glume, da’ părem mai puțin duri când îi schimbăm de ciorăpei. Ne-am revenit la forma de duri imediat după ce i-am lăsat în clase, că poate se uita vreo educatoare pe geam. Peste încă vreo 20 de ani nu știu ce mai facem, da’ sper să nu vorbim despre pastile. Nici măcar alea albastre.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s